|
Tot mai mulţi angajaţi acuză stări de anxietate, atacuri de panică, oboseală cronică sau insomnie, cauzate de stresul de la locul de muncă, şi se văd nevoiţi să meargă la psiholog.
Motivele cel mai des invocate de persoanele care nu mai fac faţă presiunii de la job sunt, potrivit psihologilor, teama pierderii jobului, certurile cu superiorii, preluarea mai multor sarcini sau epuizarea psihică.
“Domeniul financiar-bancar şi activitatea de vânzări sunt considerate ca având cel mai important factor de risc asupra sănătăţii angajaţilor. Cei care lucrează în bănci şi instituţii similare, precum şi în departamentele de vânzări, se confruntă cu un nivel de stres care favorizează apariţia problemelor emoţionale în această perioadă”, spune psihologul Bogdana Bursuc, psihoterapeut în cadrul Mind Institute.
În ciuda faptului că tot mai mulţi angajaţi au dificultăţi emoţionale cauzate de problemele de la serviciu, aceştia apelează la psiholog abia după luni sau chiar ani de la apariţia simptomelor, după ce încearcă, fără succes, să facă faţă singuri acestor probleme.
Motivele pentru care oamenii refuză ajutorul unui terapeut sunt educaţia redusă cu privire la existenţa unor astfel de servicii, dar şi stigmatul asociat mersului la psiholog.
“Apare frecvent sentimentul de ruşine faţă de ceea ce ţi se întâmplă, faţă de faptul că nu mai poţi face faţă. Dacă nu intervine educarea şi promovarea acestor servicii, probabil că angajaţii vor apela la psiholog o dată cu creşterea sau agravarea problemelor emoţionale”, atrage atenţia psihologul de la Mind Institute. Potrivit acesteia, terapia cognitiv-comportamentală este cea mai eficientă terapie dovedită stiinţific care poate rezolva într-o perioadă scurtă de timp simptomele acute ale problemelor emoţionale.
Nu doar cei care ocupă anumite funcţii sau activează în anumite domenii au probleme sau cad pradă stresului la job. “Deşi funcţiile de răspundere sunt în general recunoscute ca stresante, nu trebuie neglijat aspectul subiectiv pe care stresul îl implică. De exemplu, poţi fi într-o poziţie fără multă răspundere şi cu toate acestea să te simţi foarte stresat pentru că resursele pe care le ai la dispoziţie nu sunt suficiente”, explică Bursuc.
Angajatul poate “funcţiona” bine o perioadă de timp, chiar şi după apariţia problemelor emoţionale.
“În funcţiile de răspundere, chiar şi nivele de disfuncţionalitate personală mai mică fac ca randamentul să scadă sub cel dorit şi atunci persoana să perceapă necesitatea rezolvării problemei emoţionale. În alte funcţii, scăderea randamentului sub cel dorit apare la un nivel de disfuncţionalitate mai mare şi atunci, mai durează până este percepută necesitatea rezolvării problemei”, susţine Bursuc.
Din păcate, la psiholog merg mai des cei care nu mai pot fi funcţionali, nu mai pot da randamentul obişnuit sau cerut în funcţia pe care o ocupă, indiferent dacă este o funcţie de conducere sau nu.
-------------------------
-------------------------
|
